Căciula dacică cu moţ era un semn de identificare a statutului social. Purtată mai ales de nobilii daci este o emblemă semnificativă a strămoşilor noştrii. Boneta cu vîrf moale şi întoarsă în faţă era atât de caracteristică, încat grecii şi romanii i-au reprezentat întodeauna pe aceştia purtând-o. Sursele antice ne vorbesc despre comati, oamenii simpli, cei care umblau cu capul descoperit, şi despre tarabostes sau pileati, nobilii care purtau pileus.
Istoricul Iordanes relatează că dacii de neam s-au numit la început tarabostes, (probabil termenul dacic iniţial) iar apoi pileati, iar dintre ei se alegeau regii şi preoţii. Termenul de pileus era folosit de romani şi în sens larg, referindu-se la orice pălărie fără boruri, cum era cea purtată de sclavi în ziua eliberării sau căciula roşie purtată cu ocazia sărbătorii de Saturnalia. În ambele situaţii, căciula simboliza pentru romani obţinerea libertăţii. Pileusul dacic se aseamănă şi cu căciula frigiană, asociată locuitorilor Frigiei, o regiune din centrul Asiei Mici. Pentru greci, această căciulă conică, mai ascuţită decât cea dacică, era legată de „barbari”, adică de cei din afara lumii greco-romane, arătând o influenţă orientală.
OPINCA
Dacii purtau opinca care e mai legată pe picior(oarecum pare mai bine realizată decât cele noi,cunoascute acum) se fixau pe picior prin nojiţe(par de cal,fire răsucite des şi strâns) , prin curele de piele şi mai rar din lâna toarsă.Erau confecţionate din piele de vită,cal sau de porc,majoritatea din piele, puţine din pâsla, iarna adăugand obiele(un fel de ciorap) groase de lână peste care legau nojiţele,pentru susţinere.
O expeditie arheologică compusă din cercetatori armeni şi irlandezi, au descoperit într-o peştera din Armenia, cea mai veche formă de încălţaminte realizată de mana omului.
Excelent conservată, gheata-opincă, cum au botezat-o în grabă specialiştii este mai veche decât monumentul de la Stonehenge cu peste 400 de ani, depăşind ca varstă marea piramidă de la Gizeh cu mai mult de 1000 de ani.
Piesa de încalţaminte veche de circa 5 500 ani, este realizată din piele de vita şi a fost cusută dintr-o singură bucată de piele astfel încât să se potrivească cât mai bine cu piciorul posesorului.
Gheata-opincă era umpluta cu iarba uscată, iar cercetatorii nu sunt siguri dacă acest lucru a fost făcut pentru a ţine de cald piciorului, sau pentru a păstra forma optimă a încălţamintei şi a absorbi umezeala atunci când nu era purtată.
Specialiştii declară că înca nu ştiu dacă era o piesă de încalţaminte destinată femeilor sau barbaţilor, dar opinca primitivă corespunde marimii 38.
Străvechiul obiect a fost descoperit în peştera Areni, din provincia Vayotz Dzor de la graniţa Armeniei cu Turcia si Iranul. Conform arheologilor, gheata-opincă a reuşit să rămană conservată perfect timp de milenii, datorită temperaturii scăzute şi atmosferei uscate din peşteră, a cărui sol este acoperit de un strat gros şi pietrificat alcătuit din excremente de oaie.
“Am crezut iniţial că încălţările nu sunt mai vechi de 600-700 ani, deoarece erau într-o condiţie foarte bună. De abia după ce materialul a fost datat cu carbon separat în laboratoare din Oxford şi California, am realizat că ghetele-opinci erau mai vechi cu câteva sute de ani decăt însăşi încălţările purtate de Oetzi, celebrul om al gheţurilor din Alpi” declară pentru BBCNews, cercetatorul Ron Pinhas din cadrul University College Cork, Irlanda.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu